Call: 0123456789 | Email: info@example.com

Protejarea biodiversităţii –cheia spre un mediu sănătos


de Anamaria MOCANU

Joi, 14 ianuarie, la Colegiul de Artă “Octav Băncilă” din Iaşi a avut loc lansarea celei de-a 6-a ediţii a “Caravanei Francofone pentru Biodiversitate”. Evenimentul a fost organizat de Facultatea de Biologie din cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC), Consorţiul de Cercetare Regional (Moldova) pentru Monitorizarea şi Protecţia Mediului cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe din Franţa, prin Ambasada Franţei în România şi Centrul Cultural Francez Iaşi. Acesta se va derula pe tot parcursul anului 2010.

Această ediţie jubiliară a debutat în rîndul celor câteva zeci de elevi ai Colegiului de Artă din Iaşi, care au participat la o expoziţie pe tematică de biodiversitate «Biodiversité & Humanité: nos vies sont liées». De asemenea, micuţii au urmărit un film documentar despre protejarea mediului înconjurător, au primit pliante cu informaţii pe această temă şi au fost învăţaţi despre cum pot contribui ei la la conservarea biodiversităţii.

De altfel, în ultimii şase ani, “Consorţiul de Cercetare Regional (Moldova) de Monitorizare şi Protecţie a Mediului” (CCRMPM), coordonat de prof.dr. Ovidiu Toma în colaborare cu asociaţia “Tinerii Ecologi Români din Iaşi” (T.E.R.IS.), a organizat mai multe proiecte şi acţiuni pe teme de protecţia mediului.

“Românii sînt civilizaţi”, spune profesorul Toma, cu toate că în campaniile de ecologizare a strîns din parcuri şi rezervaţii,  alături de studenţi voluntari,  tone de deşeuri, sticle, PET-uri, hîrtii, aruncate la întîmplare de turişti care nu au găsit întotdeauna coşul de gunoi. Profesorul Ovidiu Toma de la Facultatea de Biologie a UAIC nu renunţă. El crede că prin educare, informare şi, mai ales prin aplicarea legii, românii îi vor ajunge din urmă pe europenii din Vest. Cel puţin în privinţa conservării naturii.

Elevii, pionieri în biodiversitate

Atunci când aducem în discuţie termenul “biodiversitate”, Ovidiu Toma apreciază că ar trebui mai degrabă să vorbim despre conservarea biodiversităţii care se defineşte prin “conservarea speciilor de plante, animale, zone de interes în care se poate acţiona mobilizînd absolut întreaga populaţie”.  De altfel, acestea sînt şi obiectivele “Caravanei francofone pentru biodiversitate”, organizate de consorţiul condus de prof. uni. dr. Toma în colaborare cu voluntarii de la T.E.R.I.S: motivarea tuturor membrilor comunităţii. “Caravana s-a adresat, încă de la început, tuturor categoriilor din comunitatea locală şi regională. Startul a fost dat în 2005,  aici la Universitate,  după aceea au urmat, tot la nivel de zonă academică, prezentări în alte facultăţi şi universităţi din Iaşi, urmînd a derula o extensie maximă în instituţiile de învăţămînt preuniversitar din Iaşi şi Botoşani. Am desfăşurat această campanie şi în cadrul asociaţiilor silvice. Este vorba despre Asociaţia Năruja din judeţul Vrancea. Practic, am încercat să acoperim toată plaja de interes pentru biodiversitate pentru că, de la mic la mare, cred că toţi sîntem interesaţi de acest nobil ideal”, consideră profesorul.

tomaEducaţia porneşte de la cei mici. Aşa că elevii au fost primii “instruiţi” în tainele păstrării biodiversităţii. Nu au scăpat de o astfel de lecţie nici elevii de la şcoala “Cuza junior” a UAIC. Aici a apărut un grup de mici voluntari “Cuza – TERIS jr.”, care se implică în acţiunile de colectare a deşeurilor. Ovidiu Toma argumentează că cei mici se vor transforma în timp în “avocaţii” biodiversităţii. “În general, elevii din preuniversitar, atît din mediul urban cît şi rural, au reacţionat formidabil. În plus, am încercat ca la majoritatea caravanelor să avem şi c`te un specialist. La prezentarea de la Liceul “Octav Băncilă” a participat  dl. conferenţiar dr. Ion Cojocaru din facultatea noastră, directorul Muzeului de Istorie Naturală, care a captivate interesul elevilor. Avantajul este că aceşti copii vor discuta şi în familie despre ce au învăţat la şcoală”.

Implicare

România se confruntă în momentul de faţă cu două probleme majore în ceea ce priveşte protecţia mediului: dezinteresul cetăţenilor faţă de subiect şi lipsa unei legislaţii. Chiar şi cu vocile din ce în ce mai prezente şi mai active ale organizaţiilor non-guvernamentale pentru mediu, gradul de responsabilitate civică este foarte scăzut. Au loc în fiecare an ecologizări, campanii de informare, de curăţare a campusurilor, a pădurilor, însă rezultatele se lasă aşteptate. Ovidiu Toma estimează că procesul este de durată, precizînd că în fiecare an apar totuşi îmbunătăţiri. „La aceste ecologizări au participat inclusiv partenerii germani din cadrul şcolilor de vară germano- române pe care le organizăm de trei ani.”

Un alt proiect de suflet al profesorului este “Alertă PET”. Spune cu mândrie că ideea a aparţinut unui student al Facultăţii de Biologie, Emanuel Baltag, din organizaţia BIOS. Aşa a prins viaţă, în urmă cu cinci ani, campania “PET combat”. “Ne-am dorit să motivăm populaţia către educaţia ecologică în şcoli, colectare selectivă şi să convingem oamenii că ideea taxei pe ambalaj, pe PET, este una bună”, argumentează Ovidiu Toma.

În acest sens, anul trecut asociaţia TERIS a avut o campanie de strîngere de semnături pentru a introduce sistemul buy-back. “Rezultatele încă nu sînt, încă nu avem taxa pe PET, cum o are Germania. Dar omologul meu din Germania, profesorul Wolfram Kutsch, mi-a spus că la ei a durat zece ani pînă au convins populaţia de necesitatea acestei măsuri”, afirmă, fără a se lăsa descurajat, profesorul Toma. În opinia sa, în România sunt necesari 15 ani pentru introducerea acestei măsuri. Din calcule, rezultă că mai avem de aşteptat cam şase ani. „Noi am încercat să îi motivăm. Am adus argumentele necesare. Cum ar fi faptul că plasticul sau sticla au o biodegrabilitate de ordinul sutelor sau chiar miilor de ani. Am avut semnale. În Săveni, judeţul Botoşani, unde am făcut o prezentare la şcoala din localitate împreună cu biologul Narcisa Berişteanu, copiii au organizat grupuri ecologice care avertizau lumea să fie atentă la PET-uri, sticlă etc. Există deschidere din partea oamenilor”, îşi exprimă optimismul prof.univ. dr. Ovidiu Toma.

Leul salvator

Ca într-un final în România să funcţioneze sistemul „buy-back” pentru PET-uri este necesar sprijinul autorităţilor locale şi centrale, mai explică ecologistul. „Trebuie introdusă taxa pe PET,  care există în majoritatea ţărilor din Europa. Acolo e de 25 eurocenţi, eu am rotunjit la 1 leu. Sistemul funcţionează simplu: cumpărătorul plăteşte această garanţie şi apoi predă PET-urile şi îşi ia banii înapoi, iar agentul comercial se ocupă de reciclare”. În lupta cu tonele de gunoaie colectate din pădurile şi lacurile din zona Moldovei există o singură soluţie, consideră profesorul universitar. Anume, crearea pârghiilor de control asupra populaţiei. „Eu cred că suntem un popor civilizat. Nu cred că alţii au fost mai civilizaţi decît noi, dar autorităţile din alte ţări au acest mijloc de a controla oamenii. Dacă se introduce această taxă, veţi vedea cum fiecare va colecta ca să cîştige un ban. Cu o taxă mică, scăpăm de această problemă”, preconizează Ovidiu Toma.

Colaborări cu UNESCO şi NATO

În perioada 2004- 2010, „Consorţiul de Cercetare Regional (Moldova) de Monitorizare şi Protecţie a Mediului„ (CCRMPM) în colaborare cu Asociaţa „Tinerii Ecologi Români din Iaşi” (T.E.R.IS.)  au întreprins 110 acţiuni de conştientizare şi responsabilizare a populaţiei cu privire la mediul înconjurător. Un rol esenţial în pregătirea studenţilor implicaţi în aceste programe l-au jucat şcolile de vară & primăvară, naţionale şi internaţionale organizate de Facultatea de Biologie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza (UAIC) în parteneriat cu Universitatea Konstanz (Germania).

Anul acesta, cea de-a 4-a ediţie a Şcolii Internaţionale (Germano-Române) de Vară de  Limno-Ecologie este organizată la Universitatea Konstanz (Germania), în perioada 23 august-3 septembrie. Totodată, UAIC a mai fost reprezentată şi la conferinţele internaţionale pe teme de biodiversitate, respectiv “Conférence internationale, sous le haut patronage de Monsieur Jacques Chirac, Président de la République française, et de Monsieur Koïchiro Matsuura, Directeur général de l’UNESCO « Biodiversite : science et gouvernance », Paris, Franta, 22-28 ianuarie 2005 precum şi la „Science for Peace” & „Security through Science” sub organizarea NATO.